In perioada sarbatorilor de iarna aportul caloric al indivizilor inregistreaza cresteri semnificative pe durata mai multor zile, iar in randul pacientilor cu diabet rezultatul este cel mai adesea o crestere a valorilor glicemice, atat a jeun cat si pre si post-prandiale. Cauza principala este aportul alimentar crescut prin nerespectarea recomandarilor alimentare prescrise de medicul diabetolog. Cresterea totalului zilnic de calorii duce rapid la o crestere a insulinorezistentei (2-3 zile),[1] ceea ce face ca raspunsul la insulina sa fie mai prost si glicemiile sa creasca. Acest fenomen de insulinorezistenta nu este total dependent de numarul de HC; astfel, chiar daca numarul caloriilor creste doar pe seama lipidelor si proteinelor, cu pastrarea cantitatii totale zilnice de HC, tot va exista un anumit grad de tendinta progresiva spre hiperglicemie.[2] In functie de tipul de diabet, solutiile sunt urmatoarele:
DIABETUL TIP 1: – se va constata necesitatea cresterii dozei de insulina bazala cu un procent variabil (5-12%) dupa 2-3 zile de dieta hipercalorica. Astfel, desi calculul dozei de insulina bolus/ HC ingerati ar fi unul corect, interprandial nu se va mai atinge tinta glicemica. Multi pacienti vor fi tentati sa creasca doza de insulina bolus rapida pentru a corecta rapid situatia, insa fenomenul se va repeta la urmatoarea masa, iar glicemia preprandiala nu va mai fi in tinta, cu atat mai mult glicemia a jeun. Abordarea corecta (in cazul in care aportul caloric crescut persista mai mult de 3 zile consecutiv) trebuie sa includa cresterea dozei de insulina bazala,[3] cu un nivel cuprins intre 5-12%, iar in cazul insulinei rapide, intre 5-8% per doza. Pacientii cu pompa de insulina au optiunea de a creste procentual rata perfuziei de insulina bazala, conferind o mare precizie ajustarilor. ***NB! Variatiile procentuale individuale pot fi foarte mari si sunt in legatura directa cu volumul excesului caloric.
DIABETUL TIP 2 Insulino-tratat: – diabetul de tip 2 are ca element central insulinorezistenta si orice modificare a dietei care induce insulinorezistenta (aportul caloric crescut) duce rapid la dezechilibru glicemic persistent. Doza zilnica de insulina bazala va inregistra cresteri mai semnificative (10 – 20%); in cazul pacientilor cu prize prandiale, iar doza bolus de insulina rapida ar putea avea nevoie de cresteri de 5-10% per doza.
DIABETUL TIP 2 tratat cu ADO, agonisti GLP-1: – dozajul acestor terapii nu poate fi ajustat de pacienti la intervale scurte; nu exista alternativa de contracarare a hiperglicemiei rezultate in urma excesului caloric alimentar. Singura solutie ramane preventia (mentinerea unui regim alimentar strict care sa asigure echilibrul glicemic).
DIABETUL GESTATIONAL: – nerespectarea regimului alimentar si celui insulinic, prescrise de medic, pot atrage consecinte grave pentru fat. Orice valoare a glicemiei inafara tintei, in contextul respectarii cu strictete a regimului alimentar, trebuie raportata medicului pentru a decide modificarile terapeutice necesare.
***NB!!! – Informatiile din acest articol au caracter orientativ si nu constituie recomandari terapeutice.
– Orice modificari in regimul terapeutic al unui pacient diabetic trebuie facute dupa consultarea prealabila cu medicul curant, variatiile individuale fiind foarte mari.
Bibliografie:
1. Boden G, Homko C, Barrero CA et al. Excessive caloric intake acutely causes oxidative stress, GLUT4 carbonylation, and insulin resistance in healthy men. Sci Transl Med. 2015; 7(304):304re7. doi: 10.1126/scitranslmed.aac4765
2. Tatò F, Tatò S, Beyer J, Schrezenmeir J. Circadian variation of basal and postprandial insulin sensitivity in healthy individuals and patients with type-1 diabetes. Diabetes Res. 1991; 17(1):13-24.
3. Jabbour S, Stephens EA. (eds.) Type 1 diabetes in adults : principles and practice. New York: Informa Healthcare, c2008; pp. 94-95.
