Teoretic, pacienții cu DZ tip 1, care sunt foarte bine instruiți despre boala lor, evoluție glicemică și tipuri de alimente/HC, nu trebuie să țină un regim alimentar restrictiv (așa cum este cazul pacienților cu DZ tip 2 care trebuie să excludă anumite alimente din dietă). Corelarea dozelor de insulină cu alimentele ingerate ar trebui să poată asigura menținerea unei glicemii în ținte.
Acest lucru este din păcate imposbil în practică, datorită farmacocineticii insulinei administrate subcutanat (fie cu pen sau cu pompă). Regulile de bază pentru menținerea glicemiei în ținte sunt următoarele:
• evitarea meselor multiple la interval mai scurt de 3-4 h cu doze de insulină pentru fiecare masă (se pierde capacitatea de corelare a timpilor de acțiune ai dozelor de insulină – insulin stacking);
• evitarea meselor cu cantitate foarte mare de HC cu indice glicemic crescut (viteza de acțiune a insulinei este mai scăzută decât cea a HC și apare hiperglicemie rapidă cu valori înalte);
• evitarea variațiilor mari ale totalului caloric zilnic (indiferent că vorbim de HC, proteine sau lipide) duc la creșteri proporționale ale necesarului insulinic bazal (chiar dacă insulina prandială a fost corect calculată);
• evitarea sucurilor (sintetice sau naturale) cu zahăr adăugat, ce duc la creșteri rapide și foarte puternice ale glicemiei;
• evitarea perioadelor prelungite de repaus alimentar (mese la distanțe mai mari de 6-7 ore) – la pacienții tratați cu insulină administrată cu pen, insulina bazală poate duce la hipoglicemii în cursul zilei în perioadele interprandiale prelungite.
• NB! excepțiile de la aceste reguli ar trebui să constituie cazuri izolate, deoarece repetarea lor se traduce în dezechilibru glicemic.
